Copiii care petrec mai mult timp online pe rețelele de socializare se simt mai puțin fericiți privind o serie de aspecte diferite ale vieții lor. Aceasta este principala descoperire a noilor cercetări realizate de Emily McDool, Philip Powell, Jennifer Roberts și Karl Taylor, care vor fi prezentate la conferința anuală a Societății Regale Economice din Bristol în aprilie 2017.
Studiul arată că, cu cât copiii petrec mai mult timp pe rețele sociale, cum ar fi Facebook, Snapchat, WhatsApp și Instagram, cu atât mai puțin fericiți se simt în privința muncii școlare, a școlii lor, a aspectului, a familiei și a vieții lor.
Petrecând doar o oră pe zi pe rețelele sociale, reduce probabilitatea de a fi fericiți în viața de zi cu zi cu aproximativ 14 puncte procentuale. Acesta este de trei ori mai mare decât efectul negativ estimat asupra bunăstării copiilor de a se afla într-o gospodărie monoparentală (4,6 puncte procentuale) și este, de asemenea, mai mare decât efectul jocului truant (10,3 puncte procentuale).
Cercetarea, de asemenea, relevă faptul că băieții și fetele pot fi afectate în mod diferit prin utilizarea rețelelor sociale. Fetele sunt mai afectate decât băieții, deoarece îi face să se simtă mai puțin fericite în cinci domenii specifice din viața lor, în special în ceea ce privește aspectul lor și școala la care participă. Pentru băieți, îi face să se simtă mai puțin mulțumiți de prietenia lor, dar mai fericiți de munca școlară.
Cercetatorii examinează trei explicatii pentru rezultatele lor. Ei găsesc un sprijin pentru ideea că fericirea redusă se poate datora comparațiilor sociale cu ceilalți sau hărțuirii cibernetice, dar nu există nici un sprijin pentru teoria că timpul pe rețelele sociale are un efect negativ, deoarece scade timpul petrecut în alte activități benefice.
Noul studiu utilizează informatii dintr-un esantion reprezentativ de aproximativ 4.000 de copii cu varsta intre 10 si 15 ani din Marea Britanie. Analiza acestor date este concepută pentru a aborda aspecte metodologice importante, astfel încât să se asigure cât mai aproape de estimarea efectului cauzal al utilizării rețelei sociale asupra bunăstării, decât să spunem pur și simplu că rețelele sociale sunt asociate cu bunăstarea slabă.
Apariția rețelelor sociale online este un aspect al copilăriei care s-a schimbat dramatic în ultimul deceniu și cauzează preocupări în rândul factorilor de decizie politică și al altor organisme responsabile de protecția copiilor.
Aproximativ 92% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani utilizează rețele sociale online.